Bârlădeanu Lucreția

Despre

Lucreția Bârlădeanu s-a născut pe 30 mai 1956 în satul Tătărăuca Veche, Soroca, și a absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă" din Chișinău în 1979. După o perioada în care a activat ca profesoară de limbă și literatură română în satul natal și apoi ca lector universitar la Catedra de limba și literatura română a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă", a debutat în literatura ca poeta cu volumul „Rouă de cuvinte" în 1988, urmat de cărți de poezie precum „Clipe cu păsări" (1996) și „Capitalul din Para Sângelui" (1998). A obținut doctoratul în filologie cu teza „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu", publicată ulterior ca studiu critic în 1996. În 1998, Lucreția Bârlădeanu s-a stabilit la Paris, unde a beneficiat de mai multe burse de studii și unde și-a orientat cercetările către exilul literar românesc. La Paris, a publicat volumul de eseuri și dialoguri „Dialoguri pariziene" (2005, reeditată în 2014), culegerea de reflecții literare „Secolul nomazilor" (2006) și volumul „Scrisori din Paris" (2011), care a fost tradus și în limba franceză. A continuat activitatea editorială și de creație cu antologia de proză scurtă „Nouvelles de Moldavie" (2013), tradusă în limba franceză de Jean-Louis Courriol și publicată de editura pariziene Non Lieu, și cu romanul „Misterul de Est" (2020), care explorează o poveste de dragoste între personajele unei franțuze și unui român, pe fondul vieții sociale din cele două părți ale Europei. Lucreția Bârlădeanu a devenit prezenţă aparte în peisajul literar moldovean prin eleganța scriiturii și prin rolul de intermediară culturală între literature franceză, română și cea din Republica Moldova. A fost distinsă cu Medalia „Mihai Eminescu" în 2010 și cu diverse premii literare, iar activitatea sa în Franța a contribuit la promovarea culturii basarabene pe scene internaționale. Este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România, păstrând o prezenţă constantă între Paris și Chișinău prin naveta culturală ce caracterizează identitatea sa dublă de scriitoare contemporană.