Inga Afanasieva este specialist senior în infrastructură în cadrul departamentului Urban, Reziliență și Terenuri al Băncii Mondiale. De-a lungul carierei sale, Inga și-a dezvoltat o expertiză în finanțarea bazată pe rezultate și a gestionat proiecte în sectoarele de infrastructură și sociale din Africa Subsahariană, Asia Centrală, Asia de Sud și Asia de Est Pacific. În prezent, conduce activitatea privind finanțarea bazată pe rezultate la Banca Mondială, unde a contribuit la lansarea Fondului fiduciar multi-donator Outcomes Fund și a conceput mai multe obligațiuni de impact. În trecut, Inga a ocupat funcția de șefă de cabinet la Ministerul Educației din Republica Moldova, unde a condus cabinetul ministrului. A fost în fruntea reformei educației și a dezvoltării noii Strategii a Educației și Legii Educației. Inga a absolvit Universitatea Georgetown cu un master în științe în serviciu extern și deține o licență în economie de la Academia de Studii Economice din Moldova. Inga este bursieră de practică din 2020 la Blavatnik School of Government, Universitatea Oxford.
Republica Moldova se situează pe locul 36 din 181 de state evaluate în cel mai recent Indice privind Femeile, Pacea și Securitatea (Women, Peace and Security Index), elaborat de Institutul Georgetown pentru Femei, Pace și Securitate (GIWPS). Cu un scor de 0,821, țara noastră se poziționează înaintea mai multor state europene, printre care România, Bulgaria și Italia. Clasamentul evaluează situația femeilor prin prisma a 13 indicatori grupați în trei dimensiuni majore: incluziune, justiție și securitate. Rezultatele reflectă atât oportunitățile economice și sociale disponibile femeilor, cât și nivelul de protecție juridică și siguranță de care acestea beneficiază. Republica Moldova, în ascensiune în clasamentul mondial Poziția ocupată în 2026 confirmă o îmbunătățire considerabilă a situației Republicii Moldova comparativ cu edițiile precedente ale clasamentului. În 2018, țara noastră se situa pe locul 87 la nivel mondial. În edițiile din 2020 și 2022, Republica Moldova a urcat până pe poziția 64, iar în 2024 a ajuns pe locul 53. Noua clasare, pe poziția 36, reprezintă astfel cel mai bun rezultat înregistrat de Republica Moldova până în prezent. Cu un punctaj de 0,821, Republica Moldova obține cea mai bună poziție dintre statele din regiunea estică incluse în comparație. România se situează pe locul 43, Belarus pe poziția 63, Federația Rusă pe locul 75, iar Ucraina pe poziția 116. Printre domeniile în care Republica Moldova înregistrează rezultate favorabile se numără accesul femeilor la educație, participarea pe piața muncii, utilizarea telefoniei mobile, cadrul legislativ nediscriminatoriu și accesul la justiție. În același timp, există domenii în care sunt necesare progrese suplimentare. Printre acestea se numără incluziunea financiară a femeilor, reprezentarea politică în Parlament, combaterea violenței domestice și îmbunătățirea percepției privind siguranța în comunitate. Statele nordice domină clasamentul Țările din Europa de Nord își mențin poziția de lider în ceea ce privește condițiile de viață, securitatea și oportunitățile oferite femeilor. Primele cinci poziții ale clasamentului sunt ocupate de state nordice, care obțin rezultate ridicate în toate cele trei dimensiuni analizate. Danemarca conduce clasamentul mondial, cu un scor de 0,939, fiind urmată de Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda. Pozițiile de vârf sunt explicate printr-o combinație de factori: acces extins la educație, participare ridicată a femeilor pe piața muncii, protecție juridică solidă, acces la servicii financiare, reprezentare politică și niveluri reduse ale violenței. Un rol important îl au și instituțiile publice eficiente și sistemele dezvoltate de protecție socială, care contribuie la reducerea inegalităților și la crearea unor condiții favorabile participării femeilor în viața economică și socială. Printre statele aflate în partea superioară a clasamentului se mai regăsesc Luxemburg, Belgia, Țările de Jos și Austria. În afara Europei, rezultate foarte bune continuă să înregistreze Australia și Noua Zeelandă. În același timp, Costa Rica și Uruguay au intrat pentru prima dată în primele 50 de poziții, evidențiind progresele realizate în America Latină în domeniul drepturilor, securității și bunăstării femeilor. Conflictele și instabilitatea afectează puternic siguranța femeilor La capătul opus al clasamentului se află state afectate de conflicte armate, instabilitate politică și crize umanitare prelungite. Printre țările cu cele mai scăzute rezultate se numără Afganistan, Yemen, Republica Centrafricană, Siria, Sudan, Haiti, Republica Democratică Congo, Burundi, Sudanul de Sud și Myanmar. Datele indicelui arată o legătură puternică între expunerea la conflicte și deteriorarea condițiilor de viață ale femeilor. Peste 70% dintre femeile din cele 12 state aflate la finalul clasamentului locuiesc la mai puțin de 50 de kilometri de zone afectate de conflicte armate. În asemenea condiții, cresc riscurile de strămutare, violență și abuz, iar accesul la justiție, servicii medicale și mecanisme de protecție devine mai dificil. Statele puternic afectate de conflicte tind să înregistreze rezultate slabe inclusiv în ceea ce privește sănătatea maternă și capacitatea instituțiilor de a proteja drepturile femeilor. Cercetările internaționale arată, de asemenea, că perioadele de instabilitate și conflict amplifică vulnerabilitatea femeilor, în special atunci când instituțiile publice nu dispun de capacitatea necesară pentru a oferi protecție juridică și servicii sociale eficiente. Organizația Mondială a Sănătății califică violența împotriva femeilor drept una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului la nivel mondial. Ce măsoară Indicele privind Femeile, Pacea și Securitatea Indicele elaborat de GIWPS nu se limitează la evaluarea egalității dintre femei și bărbați. Acesta urmărește mai multe aspecte care influențează direct calitatea vieții femeilor, de la participarea economică și politică până la protecția juridică și securitatea personală. Prin intermediul celor 13 indicatori sunt analizate, printre altele, incluziunea economică, educația, accesul la servicii, drepturile legale, participarea politică și expunerea la diferite forme de violență și insecuritate. Rezultatele arată că statele aflate în partea superioară a clasamentului reușesc, în general, să combine oportunitățile economice și sociale cu instituții puternice, protecție juridică și un nivel ridicat de siguranță. În schimb, în țările afectate de conflicte și instabilitate de lungă durată, problemele tind să se suprapună: oportunitățile economice sunt mai reduse, instituțiile sunt mai vulnerabile, accesul la servicii este limitat, iar riscul de violență este mai ridicat. Ascensiunea Republicii Moldova de pe locul 87 în 2018 pe poziția 36 în 2026 evidențiază progresele realizate în ultimii ani, dar indică totodată domeniile în care sunt necesare în continuare intervenții, în special în ceea ce privește incluziunea financiară, reprezentarea politică, prevenirea violenței domestice și siguranța femeilor în comunitate.
Ana-Maria Brînză, o tânără originară din Republica Moldova, a fost inclusă în lista internațională „Women of the Future 50 Rising Stars in ESG”, care reunește 50 de femei remarcabile din peste 30 de țări, cu impact semnificativ în domeniile mediului, responsabilității sociale și guvernanței. Selecția recunoaște femeile care contribuie la dezvoltarea unor inițiative inovatoare și sustenabile, promovând schimbarea pozitivă prin leadership, tehnologie și implicare socială. Ana-Maria este bursieră Chevening și urmează un program de masterat MBA la Universitatea din Edinburgh, unde se concentrează pe promovarea inovației responsabile și a leadershipului feminin. Ea este cofondatoarea primului program de mentorat dedicat femeilor din domeniul tehnologiei și a primului grup de studente la inginerie din Republica Moldova. Cu o experiență de peste șapte ani în analiza datelor și inteligența artificială, tânăra dezvoltă în prezent KUMA, un start-up bazat pe inteligență artificială generativă, care ajută familiile să păstreze și să transmită poveștile de viață între generații. Platforma transformă amintirile în formate precum podcasturi, cărți audio și documentare digitale. Prin activitatea sa, Ana-Maria promovează participarea femeilor în domeniul tehnologiei și susține dezvoltarea unor produse digitale construite pe principii de utilizare etică a inteligenței artificiale și guvernanță responsabilă. Echipa fondatoare a proiectului KUMA este formată integral din femei. Tânăra spune că această recunoaștere internațională reprezintă o onoare și o oportunitate de a face cunoscută Republica Moldova pe scena globală. „Aflându-mă aici, printre femei lideri din toată lumea, m-am simțit ca un mic ambasador al Moldovei. Am povestit cu mândrie despre oamenii, inițiativele și brandurile noastre și am vrut să arăt că țara noastră are mult potențial”, a declarat Ana-Maria Brînză. „Women of the Future 50 Rising Stars in ESG” este un program internațional care evidențiază femei cu vârsta de până la 35 de ani care schimbă modul în care sunt abordate problemele globale legate de sustenabilitate, incluziune și responsabilitate corporativă. Cele 50 de femei selectate reprezintă o nouă generație de lideri care promovează inovația, empatia și soluțiile durabile, demonstrând că progresul nu se măsoară doar prin rezultate economice sau tehnologice, ci și prin impactul pozitiv creat în societate.
Republica Moldova se numără printre statele cu cea mai mare pondere a femeilor în forțele armate. Potrivit celor mai recente date colectate de NATO și de proiectul de cercetare Global Firepower, aproximativ 20% dintre militarii moldoveni sunt femei, ceea ce plasează țara în primele zece la nivel mondial. Prin acest indicator, Moldova se situează alături de țări precum Ungaria (20%) și Grecia (19%), depășind inclusiv Statele Unite ale Americii, unde femeile reprezintă aproximativ 17% din personalul militar. Clasamentul este condus de Coreea de Nord, unde femeile constituie aproximativ 40% din efectivele armatei, urmată de Israel, cu 38%. În cazul Israelului, procentul ridicat este explicat de obligativitatea serviciului militar pentru majoritatea femeilor. Pe locul al treilea se află Republica Africa de Sud, cu 24%, rezultat al politicilor de incluziune implementate după încheierea regimului apartheid. În multe state europene și nord-americane, unde armatele sunt formate în principal din voluntari, femeile continuă să fie subreprezentate, în pofida programelor de recrutare și promovare a egalității de șanse. NATO arată că reprezentarea femeilor în armatele statelor membre rămâne sub nivelul dorit. Conform raportului de sinteză al Alianței pentru anul 2025, femeile reprezintă, în medie, aproximativ 12–13% din efectivele militare ale statelor NATO. Doar câteva țări reușesc să atingă procente comparabile cu cele înregistrate în Israel sau Coreea de Nord. La nivel global, tendința este una de creștere a participării femeilor în serviciul militar. Tot mai multe state le oferă acces la funcții de comandă, specializări de luptă și domenii tehnice complexe. Chiar dacă echilibrul de gen este încă departe de a fi atins în majoritatea armatelor lumii, statisticile arată că rolul femeilor în forțele armate continuă să se consolideze, iar egalitatea de șanse devine o prioritate tot mai importantă în politicile de apărare.
Internațional
