Găitan Mozes Maria

Despre

Maria Găitan Mozes, născută la 15 iunie 1928 în satul Vărzăreștii Noi din Republica Moldova, este o poetă, prozatoare și autoare de literatură pentru copii cu o carieră de peste 70 de ani. Venită în România ca refugiată în 1943, a absolvit Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București în prima promoție, alături de nume precum Aurel Rău, Ștefan Bănulescu sau Nicolae Labiș, devenind redactor la reviste pentru copii și tineri, precum „Tânărul Scriitor” sau „Pionierul”. A publicat volume precum „Visător”, „Sub tâmpla cerului”, „Las inima să spună” și „Zâmbind sub poverile vieții”, remarcându-se prin poezie lirică, proză memorialistică și creații pentru copii, traduse și în ebraică. În Israel, unde s-a stabilit în 1977 împreună cu soțul, Iosef Mozes, ea s-a integrat rapid în mediul literar românesc, reluând legăturile cu foști profesori și colegi precum Andrei Strihan sau Izu Schechter. A fost membră activă a Cenaclului „Punct” de la Tel Aviv, fondat de soții Juster, frecventat de personalități ca Eugen Campus, Shaul Carmel, Luiza Carol, Zoltan Terner sau Solo Har, unde a participat timp de peste 20 de ani la dezbateri literare riguroase. Volumele sale au apărut la Editura Familiei din Tel Aviv, condusă de Dragoș și Ioana Nelersa, iar ea activează în Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, promovând literatura română în diaspora. Viața personală a Mariei Găitan Mozes este marcată de o poveste de dragoste impresionantă cu Iosef Mozes, evreu bucureștean, pe care l-a întâlnit în tinerețe în mijlocul războiului, despărțindu-se și reîntâlnindu-se după 17 ani, căsătorindu-se în anii '60. Povestea lor, relatată în jurnalul „Maria și Iosef – Jurnalul unui vis” al soțului, publicat postum, evocă obstacolele regimului comunist, emigrarea și familia lărgită cu nepoți. Nonagenară activă, ea continuă să lanseze cărți, precum „Mame și păsări” la Bookfest 2024, rămânând o figură emblematică a literaturii române din Israel.