Drăgan Maria

Despre

Maria Drăgan, născută pe 23 august 1947 în satul Bălăurești din raionul Nisporeni, a fost o remarcabilă interpretă de muzică populară moldovenească, cu un repertoriu impresionant de peste 500 de cântece, incluzând doine, bocete, romanțe și melodii preluate de la artiste precum Maria Tănase sau Ioana Radu. Debutul său artistic a avut loc în 1965, ca solistă a formației de pe lângă Casa de Cultură Buiucani din Chișinău, cu un turneu în Italia, urmat de admiterea la Orchestra „Mugurel” a Filarmonicii de Stat, unde a strălucit sub dirijorul Valeriu Negruzzi până în 1974. A obținut Premiul Special la Festivalul de Artă al RSS Moldovenești din 1971, a susținut turnee în URSS și a participat la filme precum „Tablouri muzicale” (1970) și „Călătorie la Nehvoraisk” (1971), înregistrând doar 12 piese la Radio Moldova, printre care celebrul „Vai, sărmana turturică”. Cariera sa a continuat cu colaborări la Orchestra „Lăutarii” (1975-1976), formația „Bucuria” alături de Ion Suruceanu, restaurantul „Beciul Vechi” și Orchestra „Ciocârlia” a Palatului Sindicatelor, dar destrămarea „Mugurel”-ului și problemele de sănătate au marcat un declin prematur. Vocea sa puternică, cu diapazon larg și timbru colorat, alături de ținuta scenică inconfundabilă, au captivat publicul, deși regimul comunist a limitat înregistrările și promovarea sa. Astăzi, moștenirea sa este celebrată prin Festivalul-concurs „Vai, sărmana turturică” din Bălăurești, Fundația „Maria Drăgan” (înființată în 1996) și caseta audio editată postum în 1999, iar numele ei este purtat de străzi și instituții din Chișinău și Nisporeni. Viața personală a Mariei Drăgan a fost marcată de un destin tragic, ca mezină a unei familii cu șase copii dintr-un neam de meșteri în lemn, revenind în satul natal după o carieră efemeră, afectată de tuberculoză netratată corespunzător din cauza indiferenței anturajului și a dependențelor. S-a stins din viață la doar 39 de ani, pe 6 octombrie 1986, în Bălăurești, fiind petrecută pe ultimul drum doar de rude, dar talentul său rămâne viu în memoria generațiilor de artiști folcloriști moldoveni, fiind comparată adesea cu Edith Piaf pentru expresivitate și profunzime sufletească.