Republica Moldova urcă pe locul 36 în clasamentul global privind bunăstarea și siguranța femeilor
Republica Moldova se situează pe locul 36 din 181 de state evaluate în cel mai recent Indice privind Femeile, Pacea și Securitatea (Women, Peace and Security Index), elaborat de Institutul Georgetown pentru Femei, Pace și Securitate (GIWPS). Cu un scor de 0,821, țara noastră se poziționează înaintea mai multor state europene, printre care România, Bulgaria și Italia.
Clasamentul evaluează situația femeilor prin prisma a 13 indicatori grupați în trei dimensiuni majore: incluziune, justiție și securitate. Rezultatele reflectă atât oportunitățile economice și sociale disponibile femeilor, cât și nivelul de protecție juridică și siguranță de care acestea beneficiază.
Republica Moldova, în ascensiune în clasamentul mondial
Poziția ocupată în 2026 confirmă o îmbunătățire considerabilă a situației Republicii Moldova comparativ cu edițiile precedente ale clasamentului.
În 2018, țara noastră se situa pe locul 87 la nivel mondial. În edițiile din 2020 și 2022, Republica Moldova a urcat până pe poziția 64, iar în 2024 a ajuns pe locul 53. Noua clasare, pe poziția 36, reprezintă astfel cel mai bun rezultat înregistrat de Republica Moldova până în prezent.
Cu un punctaj de 0,821, Republica Moldova obține cea mai bună poziție dintre statele din regiunea estică incluse în comparație. România se situează pe locul 43, Belarus pe poziția 63, Federația Rusă pe locul 75, iar Ucraina pe poziția 116.
Printre domeniile în care Republica Moldova înregistrează rezultate favorabile se numără accesul femeilor la educație, participarea pe piața muncii, utilizarea telefoniei mobile, cadrul legislativ nediscriminatoriu și accesul la justiție.
În același timp, există domenii în care sunt necesare progrese suplimentare. Printre acestea se numără incluziunea financiară a femeilor, reprezentarea politică în Parlament, combaterea violenței domestice și îmbunătățirea percepției privind siguranța în comunitate.
Statele nordice domină clasamentul
Țările din Europa de Nord își mențin poziția de lider în ceea ce privește condițiile de viață, securitatea și oportunitățile oferite femeilor. Primele cinci poziții ale clasamentului sunt ocupate de state nordice, care obțin rezultate ridicate în toate cele trei dimensiuni analizate.
Danemarca conduce clasamentul mondial, cu un scor de 0,939, fiind urmată de Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda.
Pozițiile de vârf sunt explicate printr-o combinație de factori: acces extins la educație, participare ridicată a femeilor pe piața muncii, protecție juridică solidă, acces la servicii financiare, reprezentare politică și niveluri reduse ale violenței.
Un rol important îl au și instituțiile publice eficiente și sistemele dezvoltate de protecție socială, care contribuie la reducerea inegalităților și la crearea unor condiții favorabile participării femeilor în viața economică și socială.
Printre statele aflate în partea superioară a clasamentului se mai regăsesc Luxemburg, Belgia, Țările de Jos și Austria.
În afara Europei, rezultate foarte bune continuă să înregistreze Australia și Noua Zeelandă. În același timp, Costa Rica și Uruguay au intrat pentru prima dată în primele 50 de poziții, evidențiind progresele realizate în America Latină în domeniul drepturilor, securității și bunăstării femeilor.
Conflictele și instabilitatea afectează puternic siguranța femeilor
La capătul opus al clasamentului se află state afectate de conflicte armate, instabilitate politică și crize umanitare prelungite.
Printre țările cu cele mai scăzute rezultate se numără Afganistan, Yemen, Republica Centrafricană, Siria, Sudan, Haiti, Republica Democratică Congo, Burundi, Sudanul de Sud și Myanmar.
Datele indicelui arată o legătură puternică între expunerea la conflicte și deteriorarea condițiilor de viață ale femeilor. Peste 70% dintre femeile din cele 12 state aflate la finalul clasamentului locuiesc la mai puțin de 50 de kilometri de zone afectate de conflicte armate.
În asemenea condiții, cresc riscurile de strămutare, violență și abuz, iar accesul la justiție, servicii medicale și mecanisme de protecție devine mai dificil. Statele puternic afectate de conflicte tind să înregistreze rezultate slabe inclusiv în ceea ce privește sănătatea maternă și capacitatea instituțiilor de a proteja drepturile femeilor.
Cercetările internaționale arată, de asemenea, că perioadele de instabilitate și conflict amplifică vulnerabilitatea femeilor, în special atunci când instituțiile publice nu dispun de capacitatea necesară pentru a oferi protecție juridică și servicii sociale eficiente. Organizația Mondială a Sănătății califică violența împotriva femeilor drept una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului la nivel mondial.
Ce măsoară Indicele privind Femeile, Pacea și Securitatea
Indicele elaborat de GIWPS nu se limitează la evaluarea egalității dintre femei și bărbați. Acesta urmărește mai multe aspecte care influențează direct calitatea vieții femeilor, de la participarea economică și politică până la protecția juridică și securitatea personală.
Prin intermediul celor 13 indicatori sunt analizate, printre altele, incluziunea economică, educația, accesul la servicii, drepturile legale, participarea politică și expunerea la diferite forme de violență și insecuritate.
Rezultatele arată că statele aflate în partea superioară a clasamentului reușesc, în general, să combine oportunitățile economice și sociale cu instituții puternice, protecție juridică și un nivel ridicat de siguranță.
În schimb, în țările afectate de conflicte și instabilitate de lungă durată, problemele tind să se suprapună: oportunitățile economice sunt mai reduse, instituțiile sunt mai vulnerabile, accesul la servicii este limitat, iar riscul de violență este mai ridicat.
Ascensiunea Republicii Moldova de pe locul 87 în 2018 pe poziția 36 în 2026 evidențiază progresele realizate în ultimii ani, dar indică totodată domeniile în care sunt necesare în continuare intervenții, în special în ceea ce privește incluziunea financiară, reprezentarea politică, prevenirea violenței domestice și siguranța femeilor în comunitate.
