Plămădeală Olga

Despre

Plămădeală, Olga (n. 1896, Chișinău – d. 10 martie 1990, Chișinău), publicistă, arhitectă, figură centrală a vieții artistice basarabene din perioada interbelică. Soția sculptorului Alexandru Plămădeală. Biografie și formare Născută în familia pedagogului Iacob Suceveanu, deputat în Sfatul Țării. A urmat studii liceale la Chișinău și Odesa, ulterior studiind la Școala de Belle-Arte din Chișinău și la Institutul Politehnic din București (secția Arhitectură). A fost prima balerină a Basarabiei, îmbinând activitatea artistică cu rigoarea studiilor tehnice. Activitate profesională și culturală În anul 1923, a fost aleasă secretar general al Societății de Belle-Arte din Basarabia, funcție din care a coordonat organizarea a zece ediții ale Saloanelor Oficiale anuale. A fost un promotor activ al instituționalizării artelor în regiune, numărându-se printre principalii organizatori ai Pinacotecii municipiului Chișinău (inaugurată în 1939), al cărei fond de artă a constituit nucleul viitorului Muzeu Național de Arte Plastice al RSSM. În paralel cu activitatea administrativă, a desfășurat o intensă muncă publicistică. În paginile revistei Viața Basarabiei, a semnat constant rubrica „Cronică plastică”, documentând evenimente artistice majore, analize ale expozițiilor tinerilor artiști basarabeni și omagii aduse maeștrilor artelor plastice (ex. Nicolae Grigorescu). Activitatea postbelică și memorialistică După refugiul din 1944 în România și revenirea ulterioară la Chișinău, s-a dedicat cercetării și conservării operei sculptorului Alexandru Plămădeală. A activat ca redactor și traducător, îngrijind lucrările de referință: Александр Пламадяла. Жизнь и творчество (Chișinău, 1965). Alexandru Plămădeală (în colaborare cu Sofia Bobernagă, Chișinău, 1981). Evaluarea moștenirii Ultimii ani ai vieții au fost marcați de precaritate materială, fiind îngrijită într-un azil de bătrâni din Chișinău. Memoriile sale fragmentare și vulnerabilitatea vârstei au făcut-o ținta unor acțiuni de escrocherie culturală, prin care au fost sustrase lucrări grafice originale ale sculptorului Alexandru Plămădeală, înlocuite cu replici fotografice. Contribuția sa rămâne fundamentală pentru înțelegerea mecanismelor vieții culturale basarabene din prima jumătate a secolului XX.