Marinescu Lucky

Despre

Lucreția „Lucky” Marinescu, născută pe 12 iulie 1934 în Cahul, Republica Moldova, a fost una dintre cele mai iubite interprete de muzică ușoară românească, cu o carieră strălucită în România. A debutat la 17 ani cu melodia „5 minute”, urmată de studii la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj, secția canto. A colaborat cu teatre renumite precum Teatrul de Operetă, Teatrul „Savoy”, Teatrul „Constantin Tănase” – unde a debutat în 1959 cu spectacolul „Călătorie pe note” – și Teatrul „Ion Vasilescu”, participând la turnee europene, inclusiv pe scenele Olympia și Bobino din Paris. Parteneră frecventă a artiștilor Cornel Constantiniu, Aurelian Andreescu și Dan Spătaru, a avut hituri precum „Replici” (duet cu Constantiniu), „Așa începe dragostea”, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” și „Cireșii de noi”. A lansat albume ca „Melodii de neuitat” (1999), „Cuvinte de iubire” (2008) și a primit premii precum Diploma de Onoare (2002) și Discul de Aur (2008). Viața sa profesională a fost marcată de aventuri dramatice, inclusiv o tentativă de emigrare în 1968 după un turneu la Paris, când a fost arestată la Vama Giurgiu pentru încercarea de a-și scoate fiul din țară, petrecând șase săptămâni în închisoare până la eliberarea ordonată de Nicolae Ceaușescu. A moderat emisiunea „Show Lucky” la DDTV din 2006, alături de Rodica Elena Lupu, și a condus „Clubul Pensionarilor fără vârstă” din complexul Inter-Macedonia, ajutând seniorii. A participat de 14 ori la festivalul „Stelele muzicii ușoare” din URSS și a fost una dintre cele mai difuzate voci la Radio România în anii '70-'80, bucurându-se de turnee în Israel și Africa. Lucky Marinescu a avut trei căsătorii: prima cu compozitorul Petre Mihăescu (1959-1960), a doua cu Nicolae Goliceanu, consilier la Camera de Comerț Exterior, cu care a avut fiul Laurențiu (n. 1964, stabilit ulterior în SUA ca Lawrence Marinescu), mariaj marcat de gelozii extreme și violență domestică, încheiat prin divorț; a treia cu colonelul american Constantin Barbu, cunoscut în 1985 în turneu, cu care s-a întors în România în 1996, până la decesul său în 2003. Formată în spirit ardelenesc la Cluj, după mutarea familiei în 1940, a rămas o figură energică și generoasă, trecând la ceruri pe 10 ianuarie 2018, la 83 de ani, lăsând o moștenire vie în muzica ușoară românească.