Mocanu Maria
Realizare principală
Interpretă de muzică folk și populară, cercetător știinţific în domeniul folclorului și etnografiei, editor. Artistă a Poporului Republicii Moldova
Despre
Maria Mocanu, născută la 1 ianuarie 1955 în satul Giurgiulești, raionul Cahul, este o interpretă renumită de muzică folk și populară, folcloristă, autoare de cântece și realizatoare de emisiuni radiofonice din Republica Moldova. Deși și-a început cariera ca profesoară în satul Manta, raionul Cahul, între 1976-1980, după absolvirea Facultății de Filologie a Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău, ea s-a dedicat rapid activității artistice, debutând în muzică folk în 1980 la Radio Moldova. A lansat numeroase discuri, casete și CD-uri precum „Spune-mi ceva”, „Dorul de mine s-a prins” sau „Vă colind Colindul Mare”, iar în 2010 a primit titlul de Artistă a Poporului, fiind laureată a Premiului Național și a festivalurilor internaționale precum „Galbenă Gutuie”. Ca cercetător științific la Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu” (fost Institut de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Moldovei, între 1991-2010) și la alte instituții precum Muzeul Republican de Literatură, Maria Mocanu a organizat expediții folclorice în țară și străinătate, contribuind la conservarea patrimoniului cultural. A publicat volume esențiale precum „Giurgiulești. Monografie etnofolclorică”, „Lin-pelin” (culegere de folclor), „Colinde din sudul Basarabiei” sau „Interviuri în Do major”, iar recent a lansat „Ecoul secundei”, un volum de versuri cu care și-a marcat aniversarea de 70 de ani. De peste un deceniu realizează emisiunea „Dor de Izvor” la Radio România Chișinău, promovând valorile culturale autentice și imaginii Republicii Moldova în mass-media, distincție pentru care a primit Premiul „Gheorghe Cincilei”. Viața personală a Mariei Mocanu este strâns legată de familie și de misiunea sa culturală, dedicând creațiile sale fiicelor sale, inclusiv Rodica, care a ilustrat cu fotografii artistice volumul „Ecoul secundei”. Plecând din sudul Basarabiei, ea a devenit un simbol al autenticității românești în Republica Moldova, pledând constant pentru transformarea țării într-un spațiu de cultură europeană și mondială, prin talentele locale și educația muzicală tradițională.
