MuzicăCăpraru Ioana
Realizare principală
Interpretă de muzică populară. Artistă a Poporului Republicii Moldova, solista a Orchestrei de muzică populară „Plai moldovenesc” al MAI
Despre
Ioana Căpraru, născută pe 6 septembrie 1952 în satul Cotihana din raionul Cahul, este o renumită interpretă de muzică populară moldovenească, cu o carieră de peste cinci decenii. Pasiunea pentru cântat a manifestat-o încă din copilărie, în clasa a IV-a știind că își dorește să devină cântăreață. A absolvit Școala de Iluminare Culturală „E. Sârbu” din Soroca în 1975, Școala medie de muzică „Șt. Neaga” între 1978-1982 și Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău începând cu 1982. Debutul profesional l-a făcut în 1971 ca solistă a Orchestrei „Miorița”, continuând cu „Mugurel” (1980-1990) și „Lăutarii” din 1990, colaborând ulterior cu ansambluri precum „Plai Moldovenesc”, „Fluieraș”, „Mărțișor” și Orchestra Fraților Advahov. A înregistrat numeroase cântece populare la Radio Chișinău, lansând albume precum „De dragul fetelor mele” (2006) și „Bună vreme, bun găsit” cu Orchestra „Lăutarii” a lui Nicolae Botgros, alături de piese ca „Sârba ca la nord” sau „Fraților, rămâneți frați!”. A primit titlurile de Maestru în Arte (1993) și Artistă a Poporului Republicii Moldova (2009). De-a lungul carierei, Ioana Căpraru a fost solistă în orchestre de prestigiu, promovând muzica populară moldovenească pe scene naționale și la înregistrări radiofonice. În prezent, activează ca solistă a Orchestrei de muzică populară „Plai Moldovenesc” de sub egida Ministerului Afacerilor Interne, condusă de soțul ei, violonistul și dirijorul Vladimir Serbușcă, și colaborează concomitent cu orchestra „Fluieraș” dirijată de maestrul Serghei Ciuhrii. Realizările sale includ zeci de piese emblematice precum „Pădure verde, pădure deasă” sau „Moldovioară, scumpă țară”, care au devenit parte din patrimoniul muzical al Republicii Moldova, fiind interpretate la festivaluri și evenimente culturale majore. Ioana Căpraru provine dintr-o familie de țărani cu șase copii din Cotihana, unde tradiția muzicală era vie: tatăl cânta la fluier, un frate la acordeon, iar mama la petreceri și nunți. Este căsătorită cu Vladimir Serbușcă, cu care împarte scena și viața profesională, și are trei fiice – Viorica, Tudorița și Sofia. Drumul său artistic a fost marcat de greutăți, dar perseverența și devotamentul față de familie, credință și muzică populară au făcut din ea un simbol al culturii moldovenești contemporane.