Tchinarova Tamara

Despre

Născută Tamara Rekemchuk (1919-2017). Bunicul ei matern, Kristapor Chinaryan, a fost un proprietar de pământ armean, care a supraviețuit masacrelor hamidiene efectuate de către Imperiul Otoman. În 1895, Chinaryan a fugit în Basarabia, unde a adoptat numele de familie rusificat de Chinarov. S-a căsătorit cu o ucraineană și în cele din urmă a devenit prosper, deținând trei podgorii, trei case și un hotel. Bunicul ei, a scris ea, „ar avea succes în afaceri chiar și pe o insulă pustie. Era practic, iute, receptiv, generos, invidiat și iubit.” În timpul pogromului de la Chișinău, el a adăpostit familii de evrei în subsolurile sale. La vârsta de 10 ani, Tchinarova a început să se antreneze la Paris cu renumit maestră de balet Olga Preobrazhenskaya, fostă balerină din Baletul Imperial Rus. În 1931, când încă avea doisprezece ani, a plecat în turneu în Algeria și Maroc, unde a fost prezentată drept „cea mai mică balerină din lume,” În 1932, a cântat în România natală, prezentând inclusiv un spectacol în orașul natal. Muzicieni romi au însoțit turneul, iar Tchinarova a învățat dansuri țigănești complexe, pe care le-a folosit mai târziu în Petrushka și în alte dansuri. În urma morții celebrului impresar al Ballet Russes, Sergei Diaghilev, s-au format în Europa o serie de companii de balet succesoare. Acestea au inclus Ballet Russe de Monte-Carlo, Les Ballets 1933 și Original Ballet Russe al colonelului Vassili de Basil. Încă în adolescență, Tchinarova s-a alăturat tuturor aceste companii. În 1932, s-a alăturat trupei Balet Russe de Monte Carlo și a câștigat o rapidă recunoaștere. Tchinarova și colega sa de clasă, Irina Baronova, cu care a devenit imediat prietenă, Tatiana Riabouchinska și Tamara Toumanova au fost supranumite „Baby Ballerinas” ale lui Balanchine și cunoscute ca „Rusoaicele [balerine] care nu au dansat niciodată în Rusia. În 1936, Chiranova a călătorit în turneu în Australia, împreună cu Baletul Rusesc de la Monte Carlo al lui de Basil. În timpul aceluiași turneu, a fost încântată, atunci când criticul, Arnold Haskell, i-a descris interpretarea din Léonide Massine, baletul Les Présages, ca fiind „strălucitoare” și „remarcabilă.” Doi ani mai târziu, în 1938, însoțită de mama ei, s-a întors în Australia cu o altă trupă de Basil, Covent Garden Russian Ballet. A fost admirată pentru portretizarea reginei Thamar a Georgiei, personaj din baletul dramatic al lui Michel Fokine, Thamar. A fost, de asemenea lăudată pentru interpretarea ei în roluri de semi-caracter, precum cel din „Le Beau Danube.” În 1939, la încheierea turneului Baletului Rus de la Covent Garden, împreună cu o serie de colegi, Chinarova și mama ei au optat să rămână în Australia. Chinarova a predat la Școala de Dans Frances Scully, în timp ce mama ei lucra într-o fabrică, cusând lenjerie de corp pentru femei, progresând mai târziu la fabricarea costumelor de balet. În 1941, Chinarova a fost rugată să se alăture Baletului Kirsova fondat de daneza Helene Kirsova, o fostă balerină din companiile de turnee ale lui de Basil. Pentru Chiranova, Kirsova a creat o serie de roluri, inclusiv cel al Satanei în producția în trei acte a lui Kirsova, Faust, care a avut premiera în noiembrie a aceluiași an. În anii 1940, contribuția Tamarei Chinarova la noile companii australiene de balet, în curs de dezvoltare, a fost foarte importantă. Aceste companii de balet au inclus Baletul Polono-Australian și Baletul Borovansky. În timpul petrecut cu acesta din urmă, Tamara nu a fost doar dansatoarea principală, dar, suplimentând slaba amintire a detaliilor a lui Edouard Borovansky, a contribuit cel mai mult la repunerea în scenă cu el a varii balete precum Carnaval, Scheherazade și Le Beau Danube din repertoriul Ballets Russes. După sfârșitul sezonului de balet cu Trupa Borovansky, în 1946, Tchinarova a mai dansat în două producții muzicale The Dancing Years și Gay Rosalinda. În 1948, a plecat la Londra împreună cu soțul ei, actorul Peter Finch. Devotata sa mamă s-a mutat și ea la Londra, unde a murit în 1979.