Russo Juriari Alexandra

Despre

Membră marcantă a „Gărzii de Fier”, partid de extremă dreaptă care avea sloganul Totul pentru ţară, ea, în mai multe rânduri, a fost arestată și întemniţată de autorităţile române. Atunci când au venit sovieticii, la 12 iulie 1940, iarăși a fost arestată. N-a plecat în refugiu pentru că una din fi ice era în spital, fi ind operată. Dar, cred că adevăratul motiv a fost altul, ea nedorind să plece din teritoriul pe care îl considera sfânt pentru ţara ei, pământ pe care a promis să-l apere și pentru care s-a sacrificat. Dosarul ei de la Arhiva Ministerului Securităţii Naţionale conţine detalii relevante despre formarea, desfășurarea și activitatea „Gărzii de Fier” în Basarabia. Alexandra Russo-Juriari, care avea din prima căsătorie cu renumitul profesor Marin Chiriţescu-Arva, rectorul Universităţii-Academie de Agronomie din Bucureşti, patru copii, iar din căsătoria cu ofiţerul în rezervă Eugen Juriari din Rezeni – o fiică, este nevoită să rămână la Chişinău, ca să-şi îngrijească fiica mai mare, operată de apendicită. La 12 iulie, este arestată de NKVD pentru apartenenţă la Garda de Fier (înainte de aceasta, ea mai fusese arestată în câteva rânduri sub regimul lui Carol II), fiind deportată în Karaganda. La insistenţele copiilor pe lângă „Crucea Roşie” Internaţională pentru a afla veşti despre ea, li s-a comunicat că ea a murit la 11 mai 1943, într-o închisoare din Turkistan. În iunie 1941, cu o seară înainte de intrarea trupelor române în Basarabia, la Rezeni, Eugen Juriari şi alţi şapte gospodari fruntaşi din sat sunt chemaţi la sovietul sătesc, de unde sunt duşi într-o direcţie necunoscută.