Postică Elena

Despre

Postică Elena este istorică din Republica Moldova, recunoscută în domeniul științelor istorice prin cercetările dedicate perioadei totalitare și rezistenței antisovietice în Basarabia. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie, în 1976, iar în 1998 a obținut titlul de doctor în istorie, susținându-și studiile la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. În cadrul activității sale științifice, a publicat peste 30 de studii și articole, abordând teme precum situația din Basarabia după Marea Unire din 1918, soarta deputaților Sfatului Țării și represiunile staliniste, precum și rezistența anticomunistă în perioada postbelică. În plan profesional, Postică Elena a fost șefă a secției Istorie contemporană la Muzeul Național de Istorie a Moldovei între 1989 și 2006, rol în care a coordonat elaborarea mai multor proiecte de cartografie memorială a victimelor comunismului. Ulterior, a devenit director-adjunct la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, iar în 2006 a preluat funcția de director-adjunct la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei din Chișinău. A participat ca membră la Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, organism care a jucat un rol esențial în recunoașterea și documentarea responsabilității regimului totalitar comunist. Printre realizările sale editoriale se numără volumul „Rezistența antisovietică în Basarabia. 1944–1950” și coordonarea colecției „Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist”, care a documentat biografii ale unor mii de basarabeni persecutați în perioada sovietică. În spațiul public, Postică Elena a fost decorată cu medalia „Meritul Civic” de către președintele Republicii Moldova în 2004, iar în 2010 i-a fost conferit titlul onorific „Om emerit”, recunoscându-i contribuția la reactualizarea și resemnificarea trecutului istoric al țării. Prin cercetări, inițiative muzeale și participare la conferințe și meciuri rotunde dedicate victimelor operațiunii de deportare „Sud” și deportărilor din Basarabia, a contribuit la consolidarea conștiinței collective privind totalitarismul comunist și la promovarea valorilor democratice și memoriale în societatea moldovenească.