Mihail Zamfira

Despre

Zamfira Mihail s-a născut la Chișinău pe 15 iunie 1937, în familia preotului savant Paul Mihail și a Eugeniei. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, familia s-a refugiat la Iași, unde tânăra Zamfira a absolvit cu Diplomă de Merit Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza". A obținut titlul de doctor în filologie în 1974 cu teza de doctorat dedicată „Terminologiei portului popular românesc", lucrare care a inaugurat o întreagă orientare științifică la confluența dintre lingvistică și etnologie. Cariera universitară și științifică a Zamfirei Mihail s-a dezvoltat progresiv în instituții de prestigiu. După terminarea studiilor superioare, s-a angajat la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași, unde a activat timp de treisprezece ani. Din 1971, s-a transferat la Institutul de Studii Sud-Est Europene din București, unde a ajuns la titlul de cercetător științific principal I onorific. Paralel cu activitatea de cercetare, a predat la Facultatea de Istorie a Universității din București, iar între 2000 și 2009 a fost profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret", unde a condus Catedra de Filologie a Facultății de Limbă și Literatură Română. Preocupările sale științifice s-au concentrat pe lexicologie, etimologie, geografie lingvistică și istoria limbii române, cu o abordare comparatistă care analizează realitățile lingvistice românești în raport cu popoarele vecine din arealul balcanic. Realizările științifice ale Zamfirei Mihail sunt recunoscute prin numeroase distincții și o operă prolifică. A publicat peste 400 de articole și studii în mai multe limbi europene și a participat la importante proiecte de cercetare naționale și internaționale. A fost laureată de trei ori a Premiului Academiei Române: în 1978 pentru monografia „Terminologia portului popular românesc în perspectivă etnolingvistică comparată sud-est europeană", în 1988 pentru ediția Bibliei din 1688, și în 1993 pentru „Acte în limba română din Basarabia, 1812-1830", editate împreună cu tatăl ei. A mai primit Premiul „Ethnos" în 2000, Premiul Salonului Internațional al Cărții din Chișinău în 2010 și Premiul Național Galex în 2014. Împreună cu tatăl ei, Paul Mihail, a publicat contribuții inedite dedicate personalităților culturale și valorilor bibliofile românești, iar după 1990 s-a consacrat studierii sistematice a culturii românești din Basarabia, în special din secolul al XIX-lea.