Feinburn Naomi

Despre

Naomi Feinbrun-Dothan s-a născut la Moscova în 1900 și a crescut în Chișinău, Basarabia, într-o familie de ționiști care aparțineau mișcării Hovevei Zion. După absolvirea studiilor de botanică la Universitatea din Cluj în 1923, a lucrat ca profesoară de științe naturale, până când în 1924 întreaga familie a imigrat în Palestina. În 1925, într-o excursie didactică pe Muntele Tabor, a întâlnit botanistul Alexander Eig, care a devenit mentorul și colaboratorul ei de-a lungul deceniilor, determinând-o să se dedice cercetării scientifice. La Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde s-a alăturat în 1929, Feinbrun-Dothan a devenit una dintre primele femei în posturile academice, într-o epocă când carrierele științifice ale femeilor erau extrem de rare. Alături de Eig și Michael Zohary, a contribuit la organizarea colecțiilor de plante care au format baza herbarului universității și a publicat în 1931 prima carte analitică de floră scrisă în întregime în limba ebraică. A predat genetica și biologia celulară, fiind singura profesor de genetică la universitate până în 1950. După obținerea titlului de doctor în 1938, cu o monografie despre genul Bellevalia, a publicat numeroase studii de citotaxonomie asupra speciilor de plante din Orientul Mijlociu, iar în 1960 a fost promovată la profesoară asociată. Feinbrun-Dothan a rămas activă în cercetare până la vârsta avansată, publicând între 1966 și 1986 volumele din Flora Palaestina și colaborând la o nouă ediție a cărții de floră analitică în 1991. Pentru contribuțiile ei deosebite la studiile florei israeliene, a primit medalia de aur OPTIMA în 1986 și Premiul Israel în 1991, cel mai înalt nivel de recunoaștere națională. A decedat pe 8 martie 1995, la vârsta de 94 de ani, iar memoria sa a fost onorata prin denumirea a mai multor specii de plante în cinstea ei, inclusiv Astragalus feinbruniae, Bellevalia feinbruniae și Colchicum feinbruniae.