Celac Mariana

Despre

Mariana Celac, arhitectă de renume născută în 1936 la Chișinău, a absolvit Facultatea de Arhitectură Ion Mincu din București și s-a remarcat prin cariera sa pluridisciplinară, marcată de proiecte inovatoare, cercetări urbane și publicații de referință. Printre realizările sale majore se numără ghidul bilingv „Bucureștiul – ghid adnotat de arhitectură” (2017), biografia „Arhitectul B. Ioanide. Viața și opera” (2017), „București, arhitectură și modernitate” (2005) și proiecte precum Memorialul de la Constanța (Premiul I, 1998) sau expoziția „Câmpia Filaretului la 1906” (2000). A participat la expoziții internaționale, cum ar fi „Collage Bucharest” și „We Are What We Are”, și a realizat documentare precum „Neobișnuitul oaspete”, explorând intersecția dintre arhitectură, ideologie și artă, fiind recompensată cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2000). A colaborat cu instituții precum Ordinul Arhitecților din România (membru fondator), Fundația Pro Patrimonio (membru de onoare), Grupul pentru Dialog Social (coordonatoare studii din 1990), Centrul pentru Politici Publice (directoare 1999-2000) și redacția revistei „Arhitectura” (directoare 1996-1999). Implicată în mișcări civice, a fondat grupuri artistice cu Iosif Király și Marius Marcu-Lapadat, explorând teme precum locuința în sărăcie extremă prin instalații ca „Tinseltown” sau „Peisaj minim garantat”. A ținut conferințe la universități din SUA, UK și Japonia, contribuind la dezbateri internaționale despre patrimoniu, spații publice și demolările comuniste. Născută în Basarabia, Mariana Celac a fost fiica lui Nicolae Cealik, primul prefect comunist de Craiova, sora diplomatului Sergiu Celac și soția disidentului Mihai Botez, emigrat în SUA în 1987. Militantă anticomunistă, a luptat împotriva demolărilor din București (din 1984) și a sistematizării rurale, menținând legături cu exilul românesc, inclusiv Mihnea Berindei și Opération Villages Roumains. A trăit o viață discretă, marcată de generozitate intelectuală și angajament civic, decedând în 2018 la București, unde a fost incinerată, lăsând un moștenire dedicată reformei arhitecturale și societății deschise.