Barbă Victoria

Despre

Victoria Ivanovna Barbă, născută la 19 septembrie 1926 în Tambov, Rusia, a fost o remarcabilă regizoare de filme de animație, specializată în producții pentru copii, și fondatoarea primului studio de desene animate pentru copii din lume, „Floricica”, înființat în 1967 la Chișinău, în cadrul Palatului Pionierilor. Absolventă a Colegiului Superior de Artă Industrială „V. Muhin” din Leningrad (azi Sankt Petersburg) și a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, ea a debutat în cariera artistică ca șef al Studioului de Artă la Palatul Pionierilor din capitala Moldovei, extinzându-și apoi activitatea în Krasnodar. Sub conducerea sa, studioul „Floricica” a produs aproximativ 50-60 de filme animate pe peliculă de 16 mm, premiate la festivaluri internaționale precum „Kinomarina” (Odesa), „UNICA” (Olanda) sau „Zolotaya Rybka” (Moscova), folosind tehnici inovatoare precum marionete plate, colaj și animație pictată. Din 1977 până în 1997, „Floricica” a funcționat ca subdiviziune creativă a studioului „Moldova-film”, beneficiind de echipamente profesionale pe peliculă de 35 mm, ceea ce a permis promovarea filmelor pe ecrane naționale și internaționale, iar din 1997 a devenit Centrul de creație de animație pentru copii, cu Victoria Barbă în rol de președintă. Ea a regizat și scris scenarii pentru zeci de producții celebre, precum „Dacă crezi în povești” (1978), „Mărțișor – sărbătoarea primăverii” (1980), „Opriți trenul!” (1982), „Hora de stele” (1985) sau „Cântec fără cuvinte” (1993), colaborând frecvent cu soțul ei, Iosif Barbă, și formând generații de tineri animațori. Recunoscută ca membră a Uniunii Cineaștilor din RSSM (1980) și artistă emerită a Republicii Moldova (1984), a primit 98 de diplome, 19 premii (inclusiv 5 Grand Prix) și 8 medalii de aur la festivaluri sovietice și moldovenești, plus distincții internaționale, cum ar fi premiul de la Festivalul de Film de la Tokyo (2001). De origine meglenoromână pe linie paternă, dintr-o familie strămutată din Cadrilater în Dobrogea după Războaiele Balcanice, Victoria Barbă a marcat profund cinematografia animației moldovenești prin educația estetică oferită copiilor, inspirându-se adesea din tradiții locale și autori precum Spiridon Vangheli. Colaborările sale cu „Moldova-film” și „Floricica” au proiectat filmele pe toate continentele (cu excepția Australiei), promovând valori morale și culturale. A încetat din viață pe 3 mai 2020, la vârsta de 93 de ani, lăsând în urmă o moștenire vie, amintită cu drag de foști elevi, colegi și spectatori, care evocă copilăria fericită petrecută alături de creațiile sale magice.